Asociaţia Grupul de Acţiune Local Microregiunea Hârtibaciu

Netuș / Neithausen / Netus

Istoric:
Prima atestare documentară are loc în 1309 (preotul Jacobus de Nithus) în timp ce terminația denumirii de proveniență germană „Hausen“ este foarte rar sau deloc folosită în Transilvania. În jurul anului 1500 Netuș este o comună liberă aparținătoare de Scaunul Sighișoarei și în care existau 30 de gospodării și 2 ciobani. În aceiași perioadă în sat se mai afla o moară de cereale și o școală. În 1523 satul este scutit de impozite pentru 3 ani de către regele Ludovic al II-lea pentru a putea reconstrui localitatea după un incendiu devastator.

Obiective turistice:
Cetatea fortificată: biserica este menționată documentar prima dată în 1448, pe atunci o biserică gotică. Din timpul acestei etape de construcție s-au mai păstrat numeroase detalii în corul bisericii: ferestrele, consolele, bolțile cu rețele din nervuri și o nișă sacrală. În jurul anului 1500 bazilica se reclădește cu scopul de apărare, fiind înconjurată de o centură poligonală de ziduri care sunt parțial păstrate în partea de sud-est și astăzi. De remarcat este un turn impozant de apărare care în trecut avea și o pasarelă din lemn pentru patrulare.
Merită menționate:
- Altarul cu amvon integrat – care practic este construit pe altar și este opera meșterului Johann Flobarth din Sighișoara. În centrul acesteia se află și coșul amvonului iar în spatele lui un crucifix gotic.
- Cristelniță din piatră cu capac de lemn
- Orga construită în 1863 este lucrarea lui Emanuel Hradeck din Sibiu și este compusă din manual, 10 registre și trei seturi de fluiere în formă de turnulețe
- Clopotele care au fost turnate în 1860 la Sibiu cu inscripția în majuscule „O Rex Glorie Veni Nobis Cum Pace“

Pentru vizitarea bisericii și a cetății fortificate (care în mod normal este închisă) vă rugăm să-l căutați pe domnul Walter. Acesta locuiește în a doua casă din stânga podețului aflat în centru localității.

Drumeții:
a.) La lacul piscicol din nord-estul satului (în dreapta de drumul asfaltat județean dinspre Agnita)
b.) În satul vecin Noiștat / Neustadt (ca. 2 km spre sud) – pe drumul de țară și apoi în continuare spre Movile (ca. 4 km mai departe) – tipic pentru această zonă este abundența de movile (dealuri foarte mici) de unde provine conform unei legende locale și numele localității. Aceste dealuri formate din cauza alunecării terenului (denivelări ale pământului) sunt fenomene naturale tipice pentru toate zonele podișului transilvănean. Formarea acestor movile începe în perioada foarte abundentă în ploi de la sfârșitul ultimei perioade glaciare cu ca. 8.000 până la 9.000 de ani în trecut. Așanumitul câmp al movilelor are o suprafață de 11 kilomtrii pătrați.

Cazare și masă:
Posibil doar în satul învecinat Iacobeni (ca. 7 km sud-vest: „Casa Liniștii“ aflată în fosta casă parohială, în stânga cetății fortificate. Informații la telefon: 0268- 244.250 sau 0269 -510.566 / Pater Don Demidoff.






			Netuș / Neithausen / Netus Istoric: Prima atestare documentară are loc în 1309 (preotul Jacobus de Nithus) în timp ce terminația denumirii de proveniență germană „Hausen“ este foarte rar sau deloc folosită în Transilvania. În jurul anului 1500 Netuș este o comună liberă aparținătoare de Scaunul Sighișoarei și în care existau 30 de gospodării și 2 ciobani. În aceiași perioadă în sat se mai afla o moară de cereale și o școală. În 1523 satul este scutit de impozite pentru 3 ani de către regele Ludovic al II-lea pentru a putea reconstrui localitatea după un incendiu devastator. Obiective turistice: Cetatea fortificată: biserica este menționată documentar prima dată în 1448, pe atunci o biserică gotică. Din timpul acestei etape de construcție s-au mai păstrat numeroase detalii în corul bisericii: ferestrele, consolele, bolțile cu rețele din nervuri și o nișă sacrală. În jurul anului 1500 bazilica se reclădește cu scopul de apărare, fiind înconjurată de o centură poligonală de ziduri care sunt parțial păstrate în partea de sud-est și astăzi. De remarcat este un turn impozant de apărare care în trecut avea și o pasarelă din lemn pentru patrulare. Merită menționate: - Altarul cu amvon integrat – care practic este construit pe altar și este opera meșterului Johann Flobarth din Sighișoara. În centrul acesteia se află și coșul amvonului iar în spatele lui un crucifix gotic. - Cristelniță din piatră cu capac de lemn - Orga construită în 1863 este lucrarea lui Emanuel Hradeck din Sibiu și este compusă din manual, 10 registre și trei seturi de fluiere în formă de turnulețe - Clopotele care au fost turnate în 1860 la Sibiu cu inscripția în majuscule „O Rex Glorie Veni Nobis Cum Pace“ Pentru vizitarea bisericii și a cetății fortificate (care în mod normal este închisă) vă rugăm să-l căutați pe domnul Walter. Acesta locuiește în a doua casă din stânga podețului aflat în centru localității. Drumeții: a.) La lacul piscicol din nord-estul satului (în dreapta de drumul asfaltat județean dinspre Agnita) b.) În satul vecin Noiștat / Neustadt (ca. 2 km spre sud) – pe drumul de țară și apoi în continuare spre Movile (ca. 4 km mai departe) – tipic pentru această zonă este abundența de movile (dealuri foarte mici) de unde provine conform unei legende locale și numele localității. Aceste dealuri formate din cauza alunecării terenului (denivelări ale pământului) sunt fenomene naturale tipice pentru toate zonele podișului transilvănean. Formarea acestor movile începe în perioada foarte abundentă în ploi de la sfârșitul ultimei perioade glaciare cu ca. 8.000 până la 9.000 de ani în trecut. Așanumitul câmp al movilelor are o suprafață de 11 kilomtrii pătrați. Cazare și masă: Posibil doar în satul învecinat Iacobeni (ca. 7 km sud-vest: „Casa Liniștii“ aflată în fosta casă parohială, în stânga cetății fortificate. Informații la telefon: 0268- 244.250 sau 0269 -510.566 / Pater Don Demidoff.